Sari la conținut

Jay Leyda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jay Leyda
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Detroit, Michigan, SUA[4] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[5][1][2][3] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA[6] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiinsuficiență cardiacă Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
istoric de film[*]
regizor[*]
teoretician al filmului[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7][8] Modificați la Wikidata
Alma materInstitutul de Cinematografie Gherasimov
Alte premii
Bursă Guggenheim[*] (1950) Modificați la Wikidata

Jay Leyda (n. , Detroit, Michigan, SUA – d. , New York City, New York, SUA)[9] a fost un regizor de filme avangardiste și istoric de film american, cunoscut pentru scrierile sale referitoare la cinematografia americană, sovietică și chineză, precum și pentru compilațiile sale documentare cu privire la viețile lui Herman Melville și Emily Dickinson.

Leyda s-a născut pe 12 februarie 1910, în orașul Detroit din statul american Michigan. A fost membru al organizației profesionale Workers Film and Photo League la începutul anilor 1930. A călătorit în Uniunea Sovietică în 1933 pentru a urma studii cinematografice la Institutul de Stat de Artă Cinematografică de la Moscova, cu Serghei Eisenstein, care avea în acea vreme o relație conflictuală cu Stalin și cu autoritățile cinematografice sovietice. El a participat la realizarea filmului de propagandă Bejin lug (1935–1937) al lui Eisenstein, care a fost considerat mult timp un film pierdut.[9] Când s-a întors în Statele Unite ale Americii în 1936 pentru a deveni curator asistent de film la Muzeul de Artă Modernă din New York, Leyda a adus cu el singura copie completă a filmului Crucișătorul Potemkin (1925) al lui Eisenstein. În anii 1940 a tradus în limba engleză scrierile lui Eisenstein.

Deși nu avea un doctorat, Leyda a devenit fascinat de personalitatea scriitorului american Herman Melville și a devenit o figură importantă în renașterea interesului față de opera lui Melville. Cercetătorii din această perioadă au trecut dincolo de acceptarea relatărilor la persoana întâi ale lui Melville în scrierile sale ca fiind sigur autobiografice. Leyda a încercat să descopere dovezi concrete cu privire la legătura dintre viața scriitorului și subiectul scrierilor sale și a cercetat lucrări aflate în biblioteci, documente de familie, arhive locale și ziare apărute în New England și New York, alcătuind lucrarea The Melville Log (1951) care a prezentat într-un mod documentat activitățile zilnice ale lui Melville.[10]

Soția lui Leyda, Si-Lan Chen⁠(d), o balerină de reputație internațională, era fiica juristului chinez Eugene Chen⁠(d), care fusese ministru de externe al guvernului republican al revoluționarului Sun Iat-sen. Leyda a fost invitat în 1959 să lucreze la Arhiva de Film a Chinei de la Beijing, unde a rămas până în 1964. Lucrarea sa referitoare la istoria filmului chinez, Dianying, a fost primul studiu intensiv pe acest subiect care a fost publicat în limba engleză. Deși avea sarcina să examineze și să catalogheze filmele străine aflate în Arhiva de Film a Chinei, Leyda a vizionat o mare parte a filmelor chinezești vechi aflate în colecția arhivei, reușind, ca urmare a cunoștințelor sale cinematografice, să înțeleagă evoluția cinematografiei chineze și să dobândească o perspectivă încă utile asupra filmelor și tehnicilor regizorale individuale.[11]

Leyda a obținut medalia de aur Eastman Kodak în 1984. A predat la Universitatea Yale (1969-1972), la York University (1972-1973) și la New York University (1973-1988), desfășurându-și activitatea didactică până la 15 februarie 1988, când a murit la New York din cauza unei insuficiențe cardiace.[12][13] A fost profesor și îndrumător de doctorat al cunoscutului istoric de film Charles H. Harpole⁠(d) (inițiatorul și coordonatorul seriei de cărți în zece volume History of American Cinema, dedicată lui Leyda), al teoreticianului de film Tom Gunning și al istoricului de film și regizorului de filme documentare Charles Musser⁠(d). În 1981 a fost membru al juriului la ediția a XII-a a Festivalului Internațional de Film de la Moscova.[14] El a alcătuit, împreună cu Charles Musser, lucrarea Before Hollywood: Turn of the Century American Film (1987) pentru American Federation of Arts, programul unei expoziții-turneu a 69 de filme americane, completat cu un catalog, pe care ziarul New York Times l-a numit „o privire fascinantă asupra cinematografiei care a înflorit în America între anii 1895 și 1915, înainte ca filmele să poată fi menționate în ziarele de familie”.[15][16]

Filmografie (selecție)

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Jay Leyda, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b „Jay Leyda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „Jay Leyda”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ https://www.nytimes.com/1988/02/18/obituaries/jay-leyda-film-historian-writer-and-a-student-of-sergei-eisenstein.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ „Jay Leyda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ a b David Stirk and Elena Pinto Simon in Christie, Ian; Taylor, Richard (). Eisenstein Rediscovered. Routledge. p. 41. ISBN 0-415-04950-4. OCLC 252972811. 
  10. ^ Leyda, Jay (). The Melville Log: A Documentary Life of Herman Melville, 1819–1891. New York: Harcourt, Brace. OCLC 174510154. 
  11. ^ Jay Leyda, Dianying: An Account of Films and the Film Audience in China (Cambridge, Massachusetts: MIT Press, 1972), xii
  12. ^ Andrew L. Yarrow, „Jay Leyda, Film Historian, Writer And a Student of Sergei Eisenstein”, în The New York Times, 18 februarie 1988.
  13. ^ Guide to the Jay and Si-Lan Chen Leyda Papers TAM.083, Tamiment Library and Robert F. Wagner Labor Archive Elmer Holmes Bobst Library, New York, NY.
  14. ^ „12th Moscow International Film Festival (1981)”. MIFF. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Leyda, Jay; Musser, Charles; et al. (). Before Hollywood: Turn of the Century American Film. New York: American Federation for the Arts. ISBN 978-0933920910. 
  16. ^ Burnette, Peter (). „IN SHORT: NONFICTION; Faking It on Film”. New York Times. Accesat în . 
  17. ^ Jay Leyda (). „A Bronx Morning”. Museum of Modern Art. Accesat în . 
  18. ^ Sidney Meyers and Jay Leyda (). „People of the Cumberland”. Museum of Modern Art. Accesat în . 
  19. ^ Barsam, Richard Meran (). Nonfiction film. Indiana University Press. p. 148. ISBN 0-253-20706-1. OCLC 24107769. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]